25th September, 2024; Pharmaceutical Warehouse @ 12noon
Lau Susuga le Ta’ita’i o le Sauniga; Rev. Saaga Tuiletufuga
Australian High Commissioner to Samoa – H.E Will Robinson
and the Australian Department of Foreign and Trade in Samoa
UNICEF Chief of Field Office in Samoa – Ms. Khin Moe Aye and
the UNICEF office in Samoa
Ladies and Gentlemen,
Samoa has been making steady progress in terms of reaching all
eligible children with the vaccines as per the National
Immunisation Schedule. There has been successful roll out of 4
lifesaving childhood vaccines in the last 3 years like Rotavirus
vaccine, Pneumococcal Vaccine, HPV vaccine and Typhoid vaccine
to protect our children respectively from Diarrhoea, Pneumonia,
Cervical cancer and Typhoid fever. This year the coverage for the 2
doses of Measles vaccine has been quite encouraging for Samoa.
The coverage of first dose of Measles has reached 91% for the first time in the last 5 years after the Measles outbreak and the 2nd dose of Measles vaccine is around 64%. I am confident that our
Immunization Program or EPI team will be able to reach the
missed children in the remaining months of this year to achieve a
good coverage for the year through our continuous and existing
outreach vaccinations.
The new vaccine introduction initiative, Post-Measles Outbreak
recovery plan and COVID-19 Pandemic, brought in a C-change to
the immunization domain of Samoa. There are significant
developments in Cold Chain, capacity building of health workers,
documentation and reporting to strengthen the Health System
with regards to Immunization with technical support from UNICEF.
The transportation and distribution of vaccines in the country was
identified as a gap. Now with this new vehicle procured with the
funding support from Australian Government, transportation of
vaccines will be faster, which means a boost in efficient and timely
vaccine supply of vaccines and logistics to the healthcare facilities.
The vehicle is also covered to protect vaccines against
unfavourable weather conditions. Though this vehicle will have
priority for vaccines, it may be considered to accommodate the
pharmaceutical supplies for distribution to the health facilities
across the country to improve the cost efficiency.
We are immensely grateful to Australian Government for their
timely support and also to UNICEF for their able technical guidance
and support for strengthening our Health system to get equipped
to provide quality services in a cost-effective way.
SOIFUA MA IA MANUIA!
Lauga a le Afioga le Minisita o le Soifua Maloloina
Tatala Aloaia le Tauaaoina o le Ta’avale mo le tufaina/kilivaina o Tui Puipui ma Vailaau
Lau Susuga le Ta’ita’i le Sauniga – Rev. Saaga Tuiletufuga
Lau Susuga le Komisina Maualuga o Ausetalia i Samoa, H.E
Will Robinson
Lau Susuga le Sui o le Ofisa o le Faalapotopotoga o le UNICEF i
Samoa – Khin Moe Aye
Le paia o le aofia ua potopoto,
Ua molimauina e tusa ai ma fa’amaumauga lata mai, le alualu i
luma o taumafaiga a Samoa, e ala i le to’atele o alo ma fanau ua
fa’atino o latou tui puipui fa’aauau. I totonu o le 3 tausaga talu ai,
na fa’amauina le lelei o le faatinoina o nisi o tui Puipui fou na
fa’amanuiaina ai lo tatou atunu’u mo le puipuiga o alo ma fanau
mai le tele o fa’ama’i.
O nei tui Puipui e aofia ai tui e puipuia mai fa’ama’i e pei o le
manava tatā, o fa’ama’i e aofia ai le nimonia, o le fa’ama’i o le
taifoi, faapea ma tui puipui mo alo ma fanau teine e puipuia mai
nisi o Kanesa o tama’ita’i.
O le tausaga lenei, e fa’alototeleina lava le auaunaga, ona o le
maoa’e o le tulaga ua o’o iai le fa’atinoga o tui Puipui o le Misela.
O le tui muamua lava o le Misela (MR1) e 91% le faitau aofa’i o alo
ma fanau e agava’a na faia tui Puipui. Ao le tui lona lua o le Misela (MR2) e 64%. O lo’o mafanafana lava, o le a fa’aauau le una’i a le aufaigaluega ina ia ausia le 90-100% o le tui puipui lenei o le Misela i nai masina o totoe o lenei tausaga.
O le o’o mai o nisi o tui Puipui fou e faaopoopo i tui Puipui fa’aauau a le fanau e puipuia mai fa’ama’i e pei ona ou ta’ua, o
taumafaiga o le una’i o le faia o tui ina ua mae’a le pipisi o le
Misela, faapea ma le KOVITI-19 o ni matati’a sili ia mo le
Polokalame o Tui Puipui mo Samoa. Ua si’itia fo’i le tulaga o le
mata’itūina o le mālūlū ma le vevela talafeagai e teu malu ai tui
Puipui, aemaise le taimi e feavea’i ma kiliva ai i tua i falema’i ma
nofoaga o lo’o faatino ai tūiga.
O lo’o fa’aauau pea a’oa’oga mo le si’itia o le silafia o tausi soifua
i le fa’atinoga o tui Puipui. E le gata i lea a’o le si’itia o le silafia e
fa’aleleia atili ai fa’amaumauga e ala i metotia fa’aona-po-nei. O
le naunautaiga o nei taumafaiga uma, ina ia mautinoa e faia uma
tui Puipui o alo ma fanau faapea ma tagata matutua e agava’a. Ia
mafai ai ona puipuia mai le tele o fa’ama’i pipisi. E le galo Afia i si
ona vao, ma e faafetai ai le lagolago a le Faalapotopotoga o le
UNICEF faapea ma le Polokalame mo Tui Puipui Fou o lo’o
faatupeina e le ADB mo nei taumafaiga.
A’o le meaalofa o le a tau’aaoina nei, e pei ona iai le ta’avale
faapitoa mo le kilivaina o tui Puipui, o se foa’i sili lea ua
fa’aopoopo e unaia ai le auaunaga o tūiga. E le gata ina ia mautinoa e vave ona taunu’u le tufaina ma le kilivaina o Tui Puipui mana’omia mo falema’i uma. Ae faapea fo’i ma le puipuia mai o nei vailaau ma tui mai le vevela ma vave ona fa’aleaogāinaai.
O lenei foa’i o le a fesoasoani tele, e le na’o le fa’aaogaina mo Tui
Puipui, ae mo le kilivaina o nisi o vailaau mo’omia i tua i falema’i
fa’aitūmalo ma nofoaga mamao o lo’o faatinoina ai le auaunaga
fa’asoifua maloloina.
O le agaga fa’agae’etia mai le Malo o Samoa e tauala atu le
Matagaluega o le Soifua Maloloina, e fa’afetaia ai le Malo o
Ausetalia faapea ma le Faalapotopotoga o le UNICEF mo lenei
foa’i, ina ia si’itia le auaunaga mo le mamalu o le atunu’u.
Ia fa’aauau ai pea le tatou galulue fa’atasi aua se Samoa
maloloina mo nei ma le lumana’i.
SOIFUA MA IA MANUIA

